Si'au fugit in lume.
Si n'aveau nimic mai mult decat o motocicleta, o chitara si dragostea lor, dar nici nu le trebuia nimic mai mult. Mergeau cu viteza spre nicaieri si puteau face orice vroiau. Nici nu se gandeau la dimineata in care parintii vor intra in camera si vor gasi patul gol si un bilet de adio scris cu stiloul cu penita stramba. Tot ceea ce conta erau azi si maine. Trecutul era o carte deja scrisa si publicata pe care n'o mai puteau modifica.


Vantul ii flutura prin par in timp ce se tinea de Fat-Frumos'ul ei ca sa nu cada. Autostrada era goala. Nici nu'si auzea gandurile si nici nu vroia. Lasase in urma diplome, prieteni si parinti. Avea banii din portofel si hainele de pe ea si se pregatea sa inceapa o noua viata departe, cat mai departe, unde nimeni sa nu o cunoasca si unde putea face ce vroia ea fara sa ceara voie. Isi implinise, oficial, visul.



Pacat ca a murit inainte de primul sarut.

Olipiada la romana:
-de ce dracu tre sa fie asezata tot timpu in acest weekend blestemat?
-am rezistat cu brio tentatiei de a sccrie o compunere de dragoste
-mi'am facut noi pretini :D
-pentru prima data in doi ani, diriga nu m'a sunat sa ma intrebe ce am facut [da mai bine ca nu]
-ana e complet nebuna/ticnita/aiurita. stie ea mai bine
-nici macar nu ne'au asezat in ordine
-ne'au pus sa scriem "I. Teodoreanu/G. Calinescu". si asa ceva nu se face 8-|
-oare Jose Marti se scrie cu un "s" sau cu doi? ca io am scris cu unu

Da. Atata am de zis. Ma intorc la plutitul in dragoste. Paa!

Mda. Sambata e olimpiada la romana. Urasc olmipiada la romana. Tot timpul e in februarie. La mijlocul lui ferbruarie. Si ma deregleaza complet. Pentru ca in aceasta cea mai tampita luna din an in care aproape vine primavara, se topeste si gheata de pe sentimentele mele. Intelegeti ce vreau sa zic.
Sunt pur si simplu reglata sa ma indragostesc la sfarsitu iernii-inceputu primaverii. Mor in fiecare toamna si renasc primavara. Si totusi NU sunt un copac :)). Daca dragostea ar fi un anotimp, ar fi primavara frate. Dar primavara asta se pare ca nu vom mai corupe profele cu... martisoare sau flori, dar, ma intreb, oare eu voi fi corupta de EL cel de acum cu ceva? Ca nu m'ar deranja :">.
Ah, de ce dracu trebuie sa ma indragostesc acum cand tabara astia pe mine cu olimpiadele? De ce? De ce? DE CE? Ma enervez si incet incet innebunesc de durere, ma apuca visarea si scrisul despre dragoste. Ma rog, eu sunt eu, n'ai ce sa'mi faci.

In concluzie, iubesc. Dinou si repetitiv. A venit vremea plutitului pe alei cu pasi marunti, a holbatului la cer, a uitatului in gol in timpul orelor. Bine ai [aproape] venit, primavara!

pur si simplu ma simteam vinovata daca nu il puneam pe blog :))

Ah. M’a pocnit asa dintr’o data. M’a pocnit, pur si simplu. Asa cum dimineata ma pocneste vantul rece, asa cum ma pocneste vocea maicamii cand ma scol. M’a pocnit dragsotea. Da, acel sentiment superciudat si superaiurea care iti pompeaza emotia prin vene de fiecare data cand il vezi.

Si, parca peste noapte, m’am transformat iar in fetita indragostita de vara trecuta. Il iubesc. Incontrolabil, imprevizibil, imposibil. Dureros de imposibil.

Si ma uit pe postarile de vara trecuta. Si ma gandesc: nu m’am schimbat deloc. Am crescut cativa centimetri in inaltime, mi s’au latit soldurile si mi s’a subtiat talia. Dar de iubit, iubesc la fel ca acum 8 luni; nimic nu s’a schimbat si se pare ca nimic nu se va schimba. Si as putea fi acelas suflet intr-o mie de corpuri, ca tot asta de acum as ramane.

Si nici acum nu iubesc un tip frumos; nu ii iubesc nici inteligenta, nici banii si nici mecla. Il iubesc pe el. Si punct. Nici acum nu ma pieptan de dimineata si nici acum n’am renuntat sa’mi pun cinci lingurite de zahar in cafea. Pot spune ca nu m’am schimbat deloc.

Doar ca sunt mai matura, am invatat o gramada de lucruri in astea 8 luni. Am invatat ca daca nu sunt dotata cu aripi, mai bine nu incerc sa zbor, ca daca nu pot spune nimic, mai bine sa tac si sa nu spun prostii, ca mai bine ma opresc din cautat daca lucrul pe care il caut e mai degraba imaterial, si ca orice ar crede lumea, n’am sa ma schimb si n’am sa ma conformez unui tipar ca sa fiu acceptata; trebuie sa invat sa fiu acceptata pentru ceea ce SUNT. Pentru felul in care m’am nascut. Nimeni nu umbla la ADN-ul meu, da?

Si degeaba ma ascund sub sarcasme si umor negru. Fac asta pentru ca stiu ca nu am ce sa va zic voua. Nu pot sa descriu dragostea in cuvinte. E o emotie, o simti intr’un fel unic, de fiecare data altfel.

Si sufletul meu nu e nimic mai mult decat o portocala decojita de catre dragoste. E ceva moale si usor de stricat. Asa ca purtati’va cu grija cu mine.

vai. a trecut si zua asta idioata de sfantu' valentin, care [apropo] mi'a patruns sufletul cum o pula patrunde o pizda, pardon, cum un ac patrunde un balon umflat. Si in cinstea acestei zile, am folosit pasta aia scumpa de albit dintii pe care mama o tine in fundu dulapului crezand ca nu stiu de ea.
Hmm. Si am fost si la opera. La aia de copii. Iuhuuu. Si am mai si dat 5.3 lei ca sa imi irosesc 50 de minute din viata si sa vad o gloata de prosti [cica] cantand. Defapt, nici macar n'am avut vedere panoramica la gloata de prosti ca Dorotea [niciodata n'am stiut cum i se scrie numele] acoperea tot. Minunat inceput de saptamana.

cica prietenii te sprijina si te ajuta. ca sunt aia care te salveaza in situatii limita. dar se pare ca "prietenii" mei nu vor nici macar sa mearga 2 statii de tramvai chiar daca e in interesul lor.

N'am crezut niciodata ca o sa gasesc tipi perfecti la olimpiada de mate! =P~ si la anu ma duc! promit!

Vallentine's Day [cică]

Ce căcat mai e si acest vallentines day (da, intentionat nu am pus apostrofu)?Frate, ar avea de 10 ori mai mult succes la public dacă s-ar numi BALLANTINES DAY, şi toata lumea ar primi Ballatines pe gratis. Mie personal mi-ar surâde ideea. Adică cel puţin 3/4 din populaţia lumii petrece această zi "supersfântă" frecând-o masiv. Ca în ficare zi. Eu cel puţin asta fac, că doar n-o s-o iau pe Moni de-o aripa zicându-i "hai fă şi noi sa ne lingem în cur sa ne arătăm dragostea nemarginită delimitată de o şosea lumii intregi!". Dar restul de 1/4 asta va face. Va zice "vaai, o sa te iubesc pana mor", se va pupa prelung şi zgomotos şi va pleca ţopăind de fericire, şi toate astea în public, alături de persoana, îhî, iubită.
Şi apoi urmeaza ălalalt cîcat, îi zice Mărţâşor pă la ţară. Altă sărbătoare cretinoidă mutantă care mă va face sa îmi chletui banii cei preţioşi pe cîcaturi de agăţat la gât care până anul viitor pe vremea asta vor ajunge la fundul unui sac plin de multe chestii tot de agăţat la gât. Ha.
Apoi vine opt martie, pe care am decis să nu îl mai sărbătoresc. Sâc!

Chiar imi place Bucurestiul. Imi plac masinile care blocheaza intersectii, semafoarele aproximativ stricate, mirosul din metrou, cafenelele "intime" in care nimeni nu mai poate avea intimitate, Piata Romana, Cismigiu... totul. Poate m'am obisnuit, ca doar le vad de cand eram mica, sau poate ca imi plac pentru ca au un farmec anume. Ce gasesc in Bucuresti nu mai gasesc in alt oras [si nici invers, din pacate]. In nici o alta tara in care am fost, capitalele nu erau asa de... nustiu, nu erau asa de dezordonate. Parea ca totul e facut sa stea acolo unde statea, oamenii doar treceau ca strazile alea sa nu para pustii. Nu frate, aici in Bucuresti pare ca totul e alandala, ca chestiile existente acum au fost puse dor din nevoie, fara sa se intrebe nimeni "ba, asta chiar se potriveste cu restul lucrurilor de pe aicisa?". Si nici oamenii de pe strazi nu sunt ca in afara, da ma rog, asta tine de educatie.
Si apoi, mai e si chestia cu imigrantii. Ma rog, n'am nimic in potriva lor [adica, pana la urma, daca parintii nostri ar mai fi tineri si gata sa inceapa o viata noua, cine ar ezita cand vine vorba de plecat din tara?]. Dar, ma gandesc... Singurii care nu pleaca si nici nu vor pleca sunt batranii si eventual astia trecuti de patruzeci de ani, gen. Oare, peste douazeci de ani [sa zicem] cand noi, generatia tanara, vom pleca, tara asta o sa devina o chestia amarata si micuta pe harta Europei, o tarisoara locuita de batrani de 70 de ani? Oare peste 40 de ani, populatia tarii o sa fie atat de redusa incat... o sa avem o densitate de 50 loc./km²? Asta o sa se intample?
Mi'as dori ca Bucurestiul sa nu se schimbe niciodata. Sa ramana mereu aglomerat, zgomotos si plin de gaze toxice. (:

Locuita de-un cantec,
Parasita de-un cantec,
Poate chiar vaduva unui cantec
Necunoscut si iubit,
Nu merit frunzele voastre de laur
Decat pentru umilinta
De a-i fi ramas credincioasa
La nesfarsit.

Ultima zi de scoala dupa semestru asta. Am venit cu totii la scoala de frica dirigii. Cred ca am vreo trei medii de 9 ceea ce e bine.

Eeei, da. Am vruta sa imi amintesc de dragii mei colegi [ma rog, nu eu am vrut... cineva care avea aparatu foto a lu moni la indemana] asa cum sunt ei [nu zic cum sunt, ca...].

Mda. Li se zice si mirobolantii :)).

Deci. azi ie ziua mea. oficial. am treispe ani :).

sa muara dujmani meii.

Deci. Maine e ziua mea. Va rog eu frumos, nu uitati sa'mi ziceti lma. Deci va rog.

Asta e ultima mea zi de doispe ani. De maine am treispe, da?


Update: vroiam sa pun o poza draguta gen ceva cu un tortulet cu un trespe pa el, da cand cauti 13 ani la google images iti da o serie de poze cu fete care au ramas insarcinate la treispe ani, so...

Daca oamenii-ar privi spre cer, intr-o zi de mai
Ar vedea pe-o sarma doi nebuni, pasind imbratisati
O tine in brate, el o tine in brate
Ea il saruta cu ochii inchisi
Nimeni nu-i vede, oamenii-s in birouri
Sunt in birouri, nu se uita la cer

[Aproape] 13 ani :)

Da... azi am faost la mall [fata] sa marchez eu ziua mea milenara. Si am facut si poze :). da pun doar una ca... restu is ciudate :))

[a se observa sticlele goale si galetile cu ciolane :)) si in general masacrul]

doar 3 zileee. ieeeiii. si tot acele 3 zile pana la olimpiada :|. ce e mai dragut decat sa te trezesti la 7 dimineata, sa ajungi la 9 la scoala sa dai olimpiada pana la 12 si apoi la 15 sa fie ziua ta?

azi ma sculta la bio. urati'mi succesuri.

Mda. eu chiar nu am ce face. astept ceva, ceva care sa ma trezeasca si sa ma ancoreze jos, acolo, pe pamant. Ceva care sa urle "du'te si rezolva algebric aia la chimie!"

esti frumoasaa, dar te strica fataa :))

numai 5 zile pana duminica. 5 zile pan' la petrecere; si 8 pana la ziua mea. pe 26. va amintiti? nu cred.

Cazi langa inima mea, de sus priveste ea
Opreste-ma daca poti, sunt uraganul pe care-l porti
Timpul m-a tradat, am cazut si m-am ridicat
Iubeste-ma sau plec, doar eu iti stiu numele-ntreg

Nu e vina ta, sa zburam oricum se-ntampla
In jos sa nu mai privesti cand ti-am dat cerul sa-l folosesti
Zbor cu tine-n privire, nu clipesc si-am lacrimi de-argint
Ca sa-ti dau dovezi de iubire, orice alta iubire ucid!

[trupa veche-cazi langa inima mea]

Pentru ca ai fost un vis frumos

si pentru ca dai dependenta

si pentru ca eu,

prin excelenta,

nu pot sa nu ma indragostesc iar si iar de tine

in fiecare clipa cand te vad!