As fi vrut sa fiu mai frumoasa. Sa am nasu' mai mic. Sa fiu mai slaba. Sa fiu mai inalta. Sa am picioarele mai lungi. Sa am talia mai subtire. Sa am parul mai lung. Sa am ochii mai mari. Sa nu am cosuri. Sa am genele lungi si dese. Sa am mainile mai mici si degete mai subtiri si mai lungi. Sa fiu buna la mate.

As fi vrut sa fiu fericita.

Da totusi m'am obsinuit cu mine...

Poate vi se pare ca ma entuziasmez prea mult la lucruri marunte, dar parca fara ele viata mea ar fi macar putin mai schimbata.
Chiar imi place sa gasesc monede de 50 de bani in buzunaru' gecii. Imi place sa ma intrebati ce fac, sa ma imprumutati cu zece mii si sa vi-i dau peste 3 saptamani, sa ma luati in brate asa sporadic si alte chestii cotidiene. Nici eu nu stiu de ce imi plac chestiile alea, dar ma fac sa ma simt bine, sa stiu ca "acolo sus cineva ma iubeste" [amin :))]. Sa stiu ca va pasa.


Si vreau sa imi aratati ca va pasa, mai ales acum ca am atata nevoie. Si nu, nu sunt indragostita de tipul ala! :))

Ati reusit azi sa ma faceti sa va urasc pe toti cei care existati/va am in lista de messenger/ va am in agenda de la telefon. Voi ati atins apogeul. Si toate astea pentru faptul ca toti v'ati bagat telefonu' in cur si nu l'ati mai scos de acolo. Nu stiu de ce, nu prea imi pasa, ca m'am obisnuit cu voi. Parca va luati toti concediu medical exact cand am nevoie mai multa de voi. Aveti talentul asta.