Mda. Sambata e olimpiada la romana. Urasc olmipiada la romana. Tot timpul e in februarie. La mijlocul lui ferbruarie. Si ma deregleaza complet. Pentru ca in aceasta cea mai tampita luna din an in care aproape vine primavara, se topeste si gheata de pe sentimentele mele. Intelegeti ce vreau sa zic.
Sunt pur si simplu reglata sa ma indragostesc la sfarsitu iernii-inceputu primaverii. Mor in fiecare toamna si renasc primavara. Si totusi NU sunt un copac :)). Daca dragostea ar fi un anotimp, ar fi primavara frate. Dar primavara asta se pare ca nu vom mai corupe profele cu... martisoare sau flori, dar, ma intreb, oare eu voi fi corupta de EL cel de acum cu ceva? Ca nu m'ar deranja :">.
Ah, de ce dracu trebuie sa ma indragostesc acum cand tabara astia pe mine cu olimpiadele? De ce? De ce? DE CE? Ma enervez si incet incet innebunesc de durere, ma apuca visarea si scrisul despre dragoste. Ma rog, eu sunt eu, n'ai ce sa'mi faci.
In concluzie, iubesc. Dinou si repetitiv. A venit vremea plutitului pe alei cu pasi marunti, a holbatului la cer, a uitatului in gol in timpul orelor. Bine ai [aproape] venit, primavara!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu